Oamenii de Craciun de fapt nu stiu altceva decat … mancare, bautura, intalniri cu familia sau famiile. De cativa ani incoace fac cam acelasi lucru. Imi petrec timpul cu oameni pe care nu i-as vrea alaturi nici macar in zilele normale ale vietii mele, daramite in zile speciale, ma indop cu mancare - asta ca sa nu cumva sa imi las gura deschisa si spun asta pentru ca de multe ori cand am in jur rude pe care nu le-as vrea prezente nici in cosmare, inghit. Si ce e mai bun de inghitit decat mancarea mamei, care apropo are un gust excelent. De Craciun asadar nu am facut nici in acest an ceva special. Cred ca ne amagim cu reclamele de la televizor ca totul e special si ca e magie. Daca tot e magie atunci de ce nu am primit nimic in dar? Daca tot e magie atunci de ce nu a nins si nu a fost vreme de iarna, iar daca e magie, atunci de ce trebuie sa ne refulam sentimentele pentru ca suntem obligati sa stam la masa cu persoane pe care nu le suportam nici macar in poza alaturi de noi? Asadar de Craciun am facut lucruri mai oribile decat as fi facut in cele mai groaznice zile ale mele, iar parerile de rau pentru aceasta sarbatoare care candva era preferata mea sunt din ce in ce mai mari.
Totusi Craciunul acesta mi-a facut o imagine mai de utila asupra vietii si mi-am dat seama ca diplomatia este arma cu care castigi cele mai multe batalii si ca atunci cand inghiti mancare ca sa te ajuti sa-ti inghiti cuvintele, poti pune capul pe perna, seara, mai linistit. Iar daca impulsivitatea inca va caracterizeaza inseamna ca nu ati invaat nimic de la viata si ca nu stiti sa va vindeti ?! Asta imi spunea mie o buna oratoare in ale resurselor umane. Adica carevasazica, conflictele trebuiesc tratate prin diplomatie si nu cautate cauzele si solutionate problemele! Oamenii incep sa creasca tot mai mult fara coloana vertrebala din pacate!