Omul, neputand, la inceputurile sale, dar si pe parcurs desi nu in aceeasi masura sa-si exprime totalitatea fenomenelor lumii inconjuratoare, le-a transfigurat mitic, fortele naturale capatand configuratia unor puteri supranaturale, inzestrate cu constiinta si vointa.
Facand o ampla analiza crestinismului, el divulga ca nefondata ideea ca aceasta forma de religie ar fi superioara celorlalte pentru ca ar fi revelata de divinitate. Feuerbach sublinia caracterul profan si trasaturile comune ale crestinismului cu toate formele istorice ale religiei, contribuind prin aceasta la evidentierea relativitatii ideii de Dumnezeu.
Libera cugetare s-a manifestat cu tarie si in tara noastra. De la ereziile din secolul al XV-lea si al XVI-lea, de la primii relationisti: David, Paleologus, Sommerus, care sub vesmant religios promovau totusi o conceptie innoitoare, de la Honterus, care populariza la noi heliocentrismul lui Copernic, de la acestia si multi altii si pana la Vasile Conta si mai departe pana la miscarea naturalist - stiintifica si ateismul marxist promovat inca din secolul trecut in paginile revistei ,,Contemporanul'' libera cugetare a cunoscut un progres continuu, dramatic in desfasurarea lui si instructiv in cel mai inalt grad prin victoriile repurtate.
Max si Engels au aratat ca in elaborarea conceptiei lor s-au sprijinit pe existenta filozofica si stiintifica acumulata de oamenii de-a lungul istoriei. Preluand si prelucand elementele vii si valoroase din cultura umana, ei au inaltat materialismul si ateismul pe o treapta superioara, dandu-le un temei strict si consecvent stiintific.
Caracterul profund stiintific si revolutionar al ateismului marxist ii confera acestuia un caracter militant, consecvent si o eficienta sporita in combaterea tuturor formelor de religie de la traditionale pana la acele incercari contemporane de modernizare a dogmei teologice.