Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti!

“Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti!” 
Paulo Coelho 

DA.. ce pot sa spun? sunt incredibil de “încâlcit”; parca nu stiam asta… azi dimineata tunam si fulgeram.. ca eu nu vreau sa fac(ceea ce EU imi propusesem de luni) -teoretic de luni trebuia.. dar m-am trezit la 8 jumate.. prea tarziu-  si acum imi pare rau ca nu pot sa merg maine:| . Nu prea inteleg ce mi-a placut atat de mult… in primul rand era inca luna pe cer cand m-am trezit (6)… apoi am trecut pe langa haite si haite si haite si haite si haite si haite de caini (dar parca erau mai blanzi.. ) . Pe langa faptul ca mergeam si aveam senzatia ca merg la analize-groaznica treaba-  dupa juamtate de oras mi-am dat seama ca aveam o mare lipsa de material la pantaloni….

In concluzie astazi a fost o zi in care am respecat in mare ceea ce mi-am propus… cu cateva mari minusuri (exagerez putin) pe care nu le-am putut realiza.. pentru ca m-am trezit prea tarziu..mda… (unii oameni nu au somn). DA, maine plec la Iasi -dragut oras vazut in treacat-  dar abia astept zilele urmatoare.. a inceput sa imi placa de mine :) )) (mereu mi-a placut)


Pasi pentru o afacere de succes

O firma pentru a avea succes trebuie sa tina cont de mai multe aspecte. Voi incerca sa enumar in articolul de mai jos cele mai importante aspecte care ar trebui luat in considerare:
-    In primul rand ar trebui sa incepi o afacere intr-un domeniu cunoscut. Nu te aventura pe drumuri nestiute de la inceput, pentru ca sansele de esec scad cu cat domeniul iti este mai familiar;
-    Gandestete la sansele de succes a idei pe care vrei sa o pui in practica. Punete in locul clientului si gadestete daca tu ai cumpara produsul respectiv si cat ai fi dispus sa platesti pentru el;
-    Idetifica piata pe care vrei sa o targetezi si gaseste metode de a ajunge la ea. O metoda foarte buna este prin acele site-uri de prezentare firme. Trebuie sa tii cont la fiecare pas ca pentru a supravietui afacerea ta are nevoie de clienti;
-    Cel mai bun mod de a sti ce sa faci sau mai bine spus ce sa nu faci in afacerea ta este prin urmarirea concurentei. Acest lucru este un avantaj enorm daca stii cum sa il folosesti;
-    Afacerea ta este influentata de tot ce se intampla in piata, asa ca este bine sa fii mereu bine informat ca sa poti reactiona din tip la schimbarile ce apar;
-    In momentul in care incepi o afacere e bine sa privesti in prespectiva. O afacere inseamna o investitie continua si un cash flow cat mai bine pus la punct te ajuta sa iti planifici banii si investitiile pe termen lung;
Sa pui bazele unei afaceri de succes nu este un lucru usor. Este nevoie de foarte multe resurse financiare cat si personale. Pentru a reusi ai nevoie de daruire si nu in ultimul rand ai nevoie inainte de a incepe de o pregatire temeinica a pasilor ce urmeaza sa ii faci pentru cel putin 2 ani de zile.

Picioarele minţii. Fugari între două lumi.

Mă întreb care sunt obiectele care te duc în altă lume? Poarta dintre material şi dincolo de materie…. o amintire stinsă, într-un vechi vas de flori, primit cadou în ziua x de la un y… ori câteva petale uscate de floare, primită-ntâi de la un întâi… ori poate o monedă cu care nu s-a cumpărat, nu s-a făcut troc şi nu valorează o suma ci un întreg de simţăminte, promisiuni ori generaţii de aspiraţii… Sunt multe obiecte pe care cand le vedem, simţim, mirosim ori auzim şi, de ce nu, gustăm…. mintea nu ne mai ascultă ci pleacă , descătuşată, spre un moment dat, ştiut şi de tine- trăit de tine- piciorele-i sunt goale şi descătuşate… fuge pe clipele stinse, ce se îndreaptă spre asfinţit…. cele grăbite s-au îmbarcat deja pe vaporul far’ de întoarcere… cele melancolice- prea bete de fericire zăbovesc, sunt indecise.. nu vor să părăsească momentul de fericire…

…..şi mintea calcă pe aceste clipe melancolice pentru a ajunge unde-i spune harta ,de tine făurită şi simţită…. şi tu după  minte.. să o ajungi din urmă, să nu o laşi sa se rătăcească… alergi şi tu şi ajungi pe pata, clipei, de culoare în care ce a fost nu e gri ci plin de vibraţii şi nuanţe – un miez orbitor de strălucitor… ce se stinge pe măsură ce tu plecai .. te vezi pe tine făcând pasul pe clipa următoare… cu un picior pe viitor şi cu unul suspendat în neant… priveai peste umar cum se scufundă -ca un atlantis- momentul tău.. neştiind că cineva va găsi calea de întoarcere-un arheolog prea priceput în a desluşi misterele tale- Te pierzi pentru cateva ceasuri- în realitate mai puţin ori mai mult, ori vis- în miezul orbitor.. în care nu cunoşti decât desfătarea razelor de lumină… raze ce te alintă mai tare pentru că nu sunt de soare, ori alte stele ci generate de tine… tu îţi eşti soare, căldură, viaţă…. Dar micul moment de deliciu este, brusc, întrerupt de goana minţii, ce fuge,  spre realitate reamintindu-şi că a uitat un lucru pe care tu trebuia să îl faci… şi iar fugi după mintea ta…. acum spre realitate, spre un alt soare, spre o altă viaţă.. cea dătătoare de mieji de lumină proprie-

Uneori ferecăm obiectele-portal-poartă, pentru că am vrea să nu mai fim pe fugă, pentru că vedem clipele cum se îmbarcă pe vapor, şi ne întristăm.. dar de ce? doar pleacă necazurile, ele sunt cele mai grăbite probabil rusinoase că au fost învinse… cele bune sunt înca “punte”…. şi vor rămâne pâna ce picioarele tinere ale  minţii noastre… vor îmbătrâni.. şi nu vor mai putea alerga aşa cum o fac acum şi cum au făcut-o acum ceva ani…. va şti ,doar, numai unele poteci….. va fi învăţat drumul spre port şi nu se va odihni la miezul de lumina ci va învăţa a flutura batiste… vei sta cu faţa spre un apus.. dar nu de soare… ciu de viaţă de om.. îl vei vedea ,aşa, cum se apropie cu fiecare excursie a minţii spre meleagul din tine, în tine…. te vei înspăimânta… dar te vei resemna şi nu vei mai fi necajit de apus… şi vei merge la pas cu mintea.. pe ultimul drum… conştient că la întoarcere niciunul dintre voi nu va mai călca.. că doar urmele de dus – singure- fără perechea de întors vor mai sta… dar cui îi va mai păsa…. dacă ţie nu ţi-a păsat…

Aşa că nu mai sta.. ia-ţi mintea în braţe, sărut-o pătimaş… nu o certa când evadează, dar mustr-o când stă prea mult la miez…  aruncă, când treci peste clipele rămase, seminţe de iarbă, pe care să păşiti mai usor.. şi să nu vă înţepaţi în ceea ce ar fi putut fi… fiţi vânt (element cu rol de viaţă dătător)….şi vizitaţi fiecare miez…  nu fi sluga- nervoasă- ce alearga după tânăra fată-mintea- spre a o aduce acasă când este înca în floare în miezul zilei, fi tânărul ce îi ţine companie şi îi încurajează nebuniile şi arată-i că  lumea nu e un infinit.. ci 2 infinite.. ambele cutreierate pe jumătate, ori cu părti deloc aflate…  fiţi fugari… fugari, între două lumi, ce se odihnesc la miez de propriu soare.. fugari….

Printre excese

Cum poate o persoană să înglobeze atât de multe excese, unele chiar antagonice.. nu ştiu…

Cred că am apărut mai mult din dorinţa de superioritate, dintr-un orgoliu -s-a făcut om-  Probabil de aici ori din altă parte  ori din propria-mi parte am ajuns ceea ce sunt.

Cu secrete, unele atât de secrete încât nici eu nu le-am aflat. Am ajuns apă- sunt multe procente de apă(ca toţi alţii) iar când vreau ceva, sunt şi mai mult apă, mai rămân câteva procente de ceva…  Cu un sistem propriu, al naibii de complicat, pe care nu reuşesc să îl echivalez în cel de masă…. cu un palmares de reuşite inexistent, poate doar marcat de clipele pe care le-am petrecut cu oameni deosebiţi, extraordinari -de la care am admirat atât de mult o calitate încât  am luat-o… am făcut un canal din calitatea lor spre mine.. şi nu stiu cum să îl opres… ce rost ar mai avea acum…  Celelalte excese… le-am căpătat văzând la alţii ce nu îmi place.. şi cât am fugit de ele, cât am zis că nu le vreau.. iar acum stau în mine, la pânda… şi nu ştiu dacă într-o situaţie dată care exces o să acţioneze…

Ca dovadă un lung şir de existenţă…. în care nu am ajuns unde voiam, ci mai slab, ca în final mai bine .

Îi admir, aşa puţin, pe cei care reuşesc să îşi planifice timpul…. nu înteleg cum reuşesc. La mine ţine câteva zile după care din nou trec pe pierdere… doar realizăm ce am avut după ce am pierdut.  (Mor de invidie!!!)

Mai îmi plac oamenii care scriu. Dar îmi plac şi mai mult cei care scriu în aşa fel încât să mă facă să duc o carte până la final….îmi plac ideile unora.. dar nu şi…

Nu îmi place atunci când problemele altora se  întretaie cu ale mele.. nu ştiu cât de departe este dispus celălalt să meargă…(eu pot sa pierd totul, nu am prea multe)  mai bine singur.

Sunt egoist.Dar nu prin definiţie ci prin asociere

Am  antipatii.  O antipatie, cu puţin efort două… . pentru că simpla lor prezenţăte apasă  pe existenţă…

Nu cred că omul se schimbă… şi dacă o face trebuie să moară cineva/ceva… atunci cred că e mai mult regret…. Putem să  vopsim casa.. dar asta nu îi afectează structura…<e puţin exagerata> Dar de la acest lucru mi-am format idea sapupra “ultimei lovituri”  la mine se execută…. nu pentru ca  nu aş şti sa pierd (nu mi-am dat osteneala să câştig niciodată) doar ca nu îmi place să fiu trădat….

Îmi plac oamenii care au talente şi le fructifică… îi compătmiesc pe cei care n-au, dar caută (Nu mai plange!)

Rubeola sau rujeola

Sunt cateva boli care ne au dat multe batai de cap in copilarie, majoritatii. Acestea sunt  acele boli care se manifesta cu bubite inestetice care mananca si orice ai face dureaza la fel de mult, timp in care trebuie tinut regim special pentru fiecare din acestea. Partea buna este ca o data facuta, boala respectiva nu are repetabilitate.
Varicela, pojarul, oreionul sau rubeola sunt numai cateva din bolile pe care le facem atunci cand suntem mici de obicei, cu forme usoare foarte des intalnite. Sunt cazuri intalnite si la adulti dar formele sunt mult mai grave si ajung chiar sa puna in pericol viata bolnavului, asadar bucurati va daca ati facut aceste boli in copilarie si ati suferit cateva zile inchisi in casa cu parintii spunand  «ia mana ! nu te scarpina ca raman semne » .
Dintre aceste boli ca denumire, seamana rubeola cu rujeola si se pot confunda, dar trebuie stiut ca ele sunt diferite. Rujeola mai este numita si pojar, acesta fiind termenul cel mai folosit pentru a nu se confunda cu rubeola careia i se mai spune si pojar german. Denumirea de pojar german nu este folosita asa ca pentru a le diferentia usor se foloseste termenul de pojar, respectiv rubeola.
Pojarul se manifesta  cu febra, tuse, nas infundat si o eruptie cutanata ce de obicei persista doua saptamani. In cazurile mai grave poate aparea pneumonie.
Rubeola este o afectiune ceva mai grava in cazul mamelor, care se manifesta cu febra si eruptie cutanata. Fata de celelalte boli, daca rubeola este contactata de mama in timpul sarcinii, i poate dauna fatulului. Printre pericolele contactarii rubeolei in timpul sarcinii se numara: malformatii, avort spontan, moarte fetala.
Fiind boli extrem de contagioase care pot avea complicatii grave cel mai bine este sa va vaccinati din timp daca nu ati fost vaccinati in copilarie iar la randul dumneavoastra sa va vaccinati de mici copii pentru a evita de a lungul vietii astfel de evenimente neplacute.