Nu m-am gândit la asta pînă acum, pentru că de fiecare dată când îmi fac
planuri și mă entuziasmez se întamplă ceva neprevazut. Așa că acum
accept și învăț să reactionez cât mai bine la cea ce mi se oferă. Deci
recunosc, nu am nici cea mai mică idee unde o să fiu peste zece ani.
Poate in New York. Poate în continuare în Târgu-Jiu. Poate că o să îmi
aleg facultatea la Timișoara sau poate la Bucuresti. Și poate o să-mi
placă acolo suficient de mult cât să rămân. Viața e plină de enigme, iar
eu am incetat să le mai ghicesc. Sper doar să am destul calm cât să iau
deciziile bune. Pentru că pot fi orice vreau. Pentru că încă e prea
devreme sa-mi limitez viitorul la ceva anume. Pentru că îmi place să
cred că pot face orice.