Seapunk

In 2010 a avut loc un boom in privinta subculturilor online, in mare parte din cauza cresterii popularitatii retelelor de socializare. Aceste trenduri pot sa fie la moda cateva zile, saptamani, luni, dar pot dispare la fel de repede. Nimic nu e mai fermecator decat efemeritatea seapunk, un micro-gen al muzicii electronice, care a reprezentat ceva pentru o mana de oameni pentru o perioada de timp. La inceput era numit „a web joke with music”, o gluma online cu muzica, de catre New York Times, a fost creat de un grup de muzicieni online cu o nostalgie fata de cultura anilor 1990. Genul imbina muzica electronica ritmata cu sunetele hipnotice ale jocurilor video cu teme legate de zgomotele oceanului si instrumente tropicale sintetizate precum marimbas si tobe din metal. In aceasta cultura au aparut si referinte cromatice, turquoise si nuante cat mai multe, imagistica acvatica, toate completand muzica dementiala. In 2012, seapunk si comunitatea din jurul sau era innebunita dupa incercarile de cooptatre ale genului de catre Rihanna si Azealia Banks. Rihanna a cantat Diamonds pe niste ritmuri foarte asemanatoare cu acest gen, in vreme ce Banks a lansat un video interesant bazat pe Atlantis cu accente seapunk.